Carmina Burana (RUF)

anterior ◈ următoarea

În acest termen, există alte utilizări, vezi. Carmina Burana.

"Carmina Burana" (limba latină «Carmina Burana»; completă «Carmina Burana: Cantiones profanae cantoribus et choris cantandae comitantibus instrumentis atque imaginibus magicis» - «Cântece Boyerna cântece Secular pentru performanța de cântăreți și coruri, împreună cu instrumente și imagini magice ...". ) - pitoresc cantată compozitor german Karla Orfa. pe cont propriu libret. bazat pe poeme medievale din aceeași colecție. scris în 1935 -1936 ani.







munca Orff se bazează pe douăzeci și patru de poeme din colecția de poezie medievală. numit «Carmina Burana». «Carmina Burana» este tradus din limba latină ca „cântece Boyernskie.“ Acest lucru se datorează faptului că a fost găsit colecția de manuscrise originale ( «Codex Buranus»), în 1803, în mănăstirea benedictină Boyern (Beuern, latina Buranum ;. Acum -. Benediktbeuern Bavaria).

Acest libret include versuri ca în latină, și în Orientul Mijlociu germana. Acesta acoperă o gamă largă de subiecte seculare de relevanță în secolul al XIII-lea. și în timpul nostru: efemeritatea noroc și bogăție, efemeritatea vieții, întoarcerea de primăvară a bucuria și plăcerea de a bea, lăcomiei, jocuri de noroc și dragoste carnală.

piese vocale sunt efectuate:

  • soliști (soprană. tenor și bariton)
    • suplimentar scurt solo 3 tenor, bariton și bas 2;
  • cor mixt (primul sau „mari“, cor);
  • cor de cameră (a doua, sau „mici“, cor);
  • cor de copii și cor de băieți.

instrumente

Carmina Burana constă dintr-un prolog și trei părți, din care fiecare cuprinde o multitudine de spectacole muzicale individuale:







  • Fortuna Imperatrix Mundi ( «Fortuna - Lady of the World") - prologul;
  • Primo Vere ( «La începutul primăverii") - include o scena de interior Uf Anger dem ( «Pe scena“, "luncă" - poate un citat din piesa gnomic Walther von Vogelweide «Uf furie dem stuont ein boum») - prima parte;
  • În Taberna ( «în pub") - a doua parte;
  • Cours d'Amour ( «Dragoste bârfă“, «curțile de dragoste», literalmente «Curtea de dragoste» - distracție nobilimii medievale, curți speciale pentru soluționarea litigiilor de dragoste) - a treia parte;
    • Blanziflour și Helena ( «Blanshflor și Elena", Blanshflor - caracterul poveste spaniol, fiica unui demon, în conformitate cu o altă versiune - regina Elven, și, probabil, Blansheflor într-un mod similar în complot poezie Konrad Fleck, cum ar fi Elena Troyanskaya răpit de iubitul său regat.) .

Fortuna Imperatrix Mundi

Numărul începe cu „fortissimo“ orchestrale si corale, care se încheie la sfârșitul celei de a treia teză amânată pentru o notă lungă. Porțiunea rămasă din primul vers și întregul al doilea, în schimb, sunt executate în nuanță liniștită; în acest moment corul aproape recitativ rostește cuvinte. Al treilea verset sună într-un ritm mai rapid la nivelul maxim

Fortune plango vulnera

Deplâng rănile provocate de soartă

Se compune din trei versete. Solo mai întâi și să se abțină de la fiecare cuplete executate cor de sex masculin, al doilea cor - generală

Veris facies Leta

Suita este formată din trei versete. În fiecare dintre acestea, primele două teze cânte bas și viola, al doilea doi, urmat de o notă lungă în pierdere orchestrale - tenor si soprana

Omnia sol temperat

Repetarea exactă a primului număr

Structura compozită se bazează în mare parte pe rotația ideii de „Roata Norocului“. Figura roata a fost găsită pe prima pagină a Burana Codex. Acesta conține, de asemenea, patru fraze scrise pe janta roții: Regnabo, Regno, Regnavi, Suma Regno sine ( «Eu voi domni, împărăție, domni, AM fără regat").

Extrase din „Carmina Burana“ a fost folosit în multe modele moderne, uvertură popular în special «O Fortuna». Versiunile ei reinterpretate și moderne de procesare înregistrate Enigma. Era. Therion. Orchestra Trans-Siberian. Gregorian. Ministerul. David Garrett, Chorus turcești și multe altele.

Potrivit regizorului suedez Ingmar Bergman. „Carmina Burana“, a servit la el unul dintre punctele de pornire pentru filmul „A saptea pecete.“ [1]







anterior ◈ următoarea